Ro      Ru      En
Prima pagină  »  DESCOPERĂ ORHEIUL  »  Potențial turistic
Potențial turistic

Orhei, intrare in oras

Oraşul Orhei este o localitate cu valori şi tradiţii culturale bogate. Urba dispune de 63 monumente istorico-memoriale, de artă şi arhitectură, dintre care 14 sunt de importanţă naţională, iar 49 de importanţă locală, 1 casă de cultură, 7 biblioteci şi 2 instituţii de învăţământ artistic (pictură şi muzică). În oraş activează colective artistice de amatori. În raionul Orhei, de asemenea, pot fi vizitate mai multe obiective turistice.

Catedrala „Sfântul Dumitru".  Cel mai vechi lăcaș religios din Orhei și unul dintre cele mai vechi din țară, catedrala Sfântul Dumitru a fost construită între anii 1632 și 1636. Ctitorul Catedralei a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653). Biserica face parte din Patrimoniul național, fiind una dintre cele mai importante construcţii ecleziastice păstrate până în prezent.

Orhei, intrare in oras

 

Imaginea bisericii Sf. Dumitru din Orhei este prezentă pe bancnota de 5 lei.

 

Monumentul lui Vasile Lupu. Vasile Lupu a fost Domnitor al Moldovei în anii 1634-1653. Anume lui Vasile Lupu i se datorează cea mai dinamică dezvoltare a orașului Orhei din acea perioadă. Monumentul Domnitorului a fost instalat în centrul orașului în 1938. Este creația cunoscutului sculptor român Oscar Han. Statuia din bronz îl reprezintă pe Vasile Lupu, în straie de voievod, în mâna dreaptă ţinând o gramotă domnească. Postamentul este executat din piatră de Cosăuţi. Statuia a înregistrat un record în ceea ce privește amplasarea sa, fiind strămutată de 8 ori.  

 

Catedrala Sfântul Nicolaeeste situată în zona centrală a orașului. A fost construită la începutul secolului XX, având o istorie tragică. În timpul celui de al doilea război mondial Catedrala a fost parţial distrusă. În perioada URSS lăcaşul sfânt a fost transformat în depozit, iar ulterior în școală sportivă. Abia după 1990 Catedrala Sf. Nicolae își recapătă statutul inițial, fiind restaurată și redeschisă pentru enoriași.

 

Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului  - o adevărată bijuterie a Orheiului și una din puținele opere de arhitectură realizată în stil neo-gotic din întreaga țară. A fost ridicată în anul 1914 de către Cezarina Dobrovolskaya pentru comunitatea catolică din oraş, compusă în mare parte din polonezi, lituanieni şi nemţi. Cezarina Dobrovolskaya era o catolică lituaniană, iar soţul ei - un nobil rus ortodox. Ambii erau creştini cu suflet mare şi fiecare a ctitorit câte un lăcaş de cult în Orhei. Ea - unul catolic, iar el - biserica ortodoxă din com. Brăviceni. Ca și multe lăcașe de cult din Moldova, această biserică a avut o istorie tumultoasă. Pe timpul URSS clădirea a fost pângărită şi parţial distrusă, fiind transformată în sală de sport, iar apoi să ajungă chiar depozit. După declararea independenței, mai mulți ani biserica a rămas lăsată uitării. Datorită voinţei părintelui Klaus Kniffki, în 2005 biserica a fost retrocedată micii comunităţi catolice rămase în Orhei, iar în 2008, după o restaurare complexă, ea a fost redeschisă. 

 

Muzeul de Istorie şi Etnografie. Se află în oraşul Orhei. Este amplasat în casa lui Mircea Bengulescu fostul arhitect al orașului. Colecţia muzeului conține mai mult de 20 mii de exponate, cele mai valoroase fiind colecţiile de monede și carte veche. Expoziția permanentă a muzeului este consacrată cercetărilor istorice și arheologice de pe teritoriul raionului Orhei.

 

Sediul Upravei Zemstvei Orhei. Monument de istorie şi arhitectură din sec. XIX. A fost construită la îndemnul fostului preşedinte al Zemstvei Orhei, Alexandru Cotruță. În acest edificiu la 25 martie 1918 deputaţii Orheiului au votat Moţiunea de Unire a Basarabiei cu România. După 1 ianuarie 1919 în acest sediu a fost Prefectura şi Tribunalul judeţului Orhei. În prezent clădirea este utilizată de Liceul Teoretic Ioan Luca Caragiale”.

 

 

Sediul Judecătoriei Orhei. Monument de istorie şi arhitectură din sec. XX. Este fosta casă a doctorului şi avocatului Mihai Coteanu, directorul săptămânalului Frăția Românească” din Orhei (publicația periodică, 1919-1940). După cel de-al doilea război mondial în edificiul a fost ocupat de Comitetul executiv orăşenesc Orhei de deputaţi ai poporului.  În anii 90 aici a fost transferată Judecătoria raionului Orhei.

 

Casa-muzeu „A. Donici”. Se află în satul Donici, raionul Orhei. A fost inaugurat în anul 1976, în vechiul conac al familiei Donici, unde în anul 1806 se născuse fabulistul Alexandru Donici. În preajma conacului se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită de tatăl scriitorului, morminte de familie precum şi izvorul Stânca, amenajat de familia Dimitrie şi Elena Donici. Biserica reprezintă o copie, la scară mai mică, a unei catedrale din Sankt Petersburg.

 

Muzeul Cucuruzeni Asociația Obștească "Ion Budulai". Se află în satul Ocnița-Răzeși, comuna Cucuruzeni, raionul Orhei. Este fondat de Ion Adomniţei, a cărui pasiune pentru colecţionarea de obiecte de demult, l-a împins să-şi transforme gospodăria într-un veritabil muzeu. Aici se află expuse peste 6.000 de obiecte vechi, de la unelte de grădinărit din vremurile de odinioară şi până la arme, uniforme militare, icoane, tacâmuri, stindarde, aparate de radio din anii ’50, obiecte de mobilier şi instrumete muzicale.

Conacul familiei Lazo. Se află în satul Piatra, raionul Orhei. Conacul familiei Lazo din satul Piatra este construit în a doua jumătate a sec. XIX de Ion și Matilda Lazo. Sălile de expoziție cuprind obiecte casnice, mobilier, fotografii, cărți din sec. XIX care au aparținut și familiei Lazo. Nu departe de conac este o biserică care a fost construită de Enache Lazo și soția sa Victoria Donici la sfârșitul sec. XVIII începutul sec. XIX. Conacul este amplasat în mijlocul unei grădini, cu orientare spre valea râului Răut.

Conacul familiei Bagdasarov din s. Piatra, a aparținut familiei de nobili armeni Bagdasarov, despre care se spune că au venit în Basarabia din Turcia. La începutul sec. al XX-lea era o gospodărie tipică pentru nobili, incluzând ferme de păsări, porci, vite și oi, precum și terenuri de vii și livezi. Astfel, complexul era destul de extins, fiind ocupat de acareturi de tot felul, plus o cramă în spatele conacului și un lac în față. Locuitorii mai în vârstă își amintesc că boierul avea și un garaj pentru mașină și tractoare, precum și o minicentrală electrică.

Complexul muzeal „Conacul Balioz” (Мuzeul Meşteşugurilor Populare). Se află în satul Ivancea raionul Orhei. Conacul familiei Balioz din s. Ivancea a fost construit în a doua jum. a sec. al XIX-lea, la comanda boierului armean Carabet Balioz. Conacul include și un parc, de 7 ha, cu castani, brazi, tei.  În incinta conacului este amplasat Muzeul Meșteșugurilor Populare, care a fost fondat în anul 1984 în baza colecţiilor vechi ale Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Muzeul prezintă integral şi amplu meşteşugurile tradiţionale. Expoziţia muzeului se întinde pe o suprafaţă de 400 metrii pătrați cu mostre autentice din sec. XIX – XX ce ţine de: olărit, prelucrarea lemnului, metalului, pietrei şi a pielii, ţesutul covoarelor şi a pânzelor, portul popular, broderia şi croşetatul, împletiturile din fibre vegetale și confecționarea instrumentelor populare.

Monument Istoric şi Arheologic ”Orheiul Vechi”. Este amplasat în aer liber, între satele Butuceni şi Trebujeni, raionul Orhei pe o suprafață de 220 ha. Monumentul are o importanţă deosebită deoarece aici s-au păstrat urme de viaţă umană din cele mai vechi timpuri şi până în evul mediu târziu. Straturile de cultură ale acestui monument oglindesc toată istoria neamului şi al meleagului, ilustrând-o cu vestigii arheologice de o mare valoare muzeistică.

 

Mănăstirea Curchi (mănăstire de călugări). Hram: Nașterea Maicii Domnului. Se află în satul Curchi raionul Orhei, la 12 km de or. Orhei sau la 55 km de capitala Chişinău. Unii cercetători spun că mănăstirea porneşte din vremea domniei lui Ştefan cel Mare. Documentele o datează din vremea domnitorului Alexandru Ghica, când ţăranul Iordache Curchiu întemeiază moșia să răzeșească un schit de lemn cu hramul Sfântul Dumitru. În 1809 schitul devine mănăstire. Între anii 1937-1938 se zidește o frumoasă biserica, cu hramul Sfântul Mare Ierarh Nicolae. În perioada sovietică bisericile sunt transformate în cluburi şi depozite, iar mănăstirea devine spital de psihiatrie. Cimitirul este nivelat, iar crucile distruse. În 1992 mănăstirea se redeschide. În 1995 aici se înființează un seminar teologic monahal și începe repararea bisericilor. Printre cititorii bisericii Nașterea Maicii Domnului se numără și Regele Mihai al României. Mănăstirea este inclusă pe listele monumentelor de arhitectura UNESCO.

 


Schitul Butuceni. (schit de călugări). Hram: Adormirea Maicii Domnului. Se află în satul Butuceni, la 15 km de or. Orhei sau la 60 km de capitala Chişinău. Este amplasată pe un promontoriu de pe malul drept, stâncos și abrupt al râului Răut. Se pare că schitul a fost construit în sec. XV. În biserică s-au păstrat câteva icoane cu inscripţii din secolul al XVIII În perioada sovietică acest complex istoric a fost transformat în muzeu sub cerul liber destinat turiștilor. În anul 1996 schitul a fost reînfiinţat.

 

Mănăstirea Tabara (mănăstire de călugăriţe). Hram: Adormirea Maicii Domnului. Se află în mijlocul satului Tabără raionul Orhei, la 35 km de mun. Chişinău şi la 25 km de oraşul Orhei. Unii cercetători în domenii spun că a fost întemeiată în anul 1784 de boierul Gheorghe Russo, alţii spun că de vătaful Darie Carp. Inițial a fost mănăstire de călugări iar în anul 1815 este transformată în mănăstire de maici. În anul 1828 se construiește biserica de vara cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în anul 1857, a doua biserică din piatră, cu hramul Sfânta Treime. În perioada sovietică, Biserica Adormirea Maicii Domnului devine club apoi depozit, iar biserica Sfânta Treime școală sătească. În 1959 maicile sunt date afară, iar multe din casele mănăstirii sunt ocupate de săteni. Mănăstirea se reînființează în 1990. În mănăstire se află două icoane vechi ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus, datând din 1821 şi respectiv din anul 1863.

 

Mănăstirea Hirova (mănăstire de călugăriţe). Hram: Sfântul Simeon Stâlpnicul. Se află în satul Niculăeuca raionul Orhei, la 60 km de capitala Chişinău sau la 15 km de oraşul Orhei. A fost întemeiată ca mănăstire de călugărițe în anul 1805 de Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi. În perioada dintre cele doua războaie mondiale, mănăstirea numără peste 190 de călugăriţe. Mănăstirea este închisă în anul 1959 iar în anul 1990 redeschisă.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic „Amplasament de vertebrate fosile”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha, la marginea de vest a satului Pocşeşti, raionul Orhei.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic „Defileul Orhei”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 100 ha, lângă oraşul Orhei.

 

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic „Recif pe malul Răutului”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, lângă satul Piatra raionul Orhei, pe malul drept al râului Răut.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic „Stânca Mâgla”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, la 0,5 km nord-vest de satul Piatra raionul Orhei.

Monument al Naturii Hidrologic „Izvorul Cucuruzeni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, lângă satul Cucuruzeni raionul Orhei, pe malul drept a râului Cogâlnic.

Monument al Naturii Hidrologic „Izvoare”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, în satul Izvoare raionul Orhei în curtea gospodarului Caraman V.

Monument al Naturii Hidrologic „Izvorul Jeloboc”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, la 1 km sud-est de satul Jeloboc raionul Orhei.

Rezervaţia silvică „Cobâleni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 33,5 ha, pe malul drept al râului Nistru mai la nord de s. Lopatna, r-nul Orhei, ocolul silvic Susleni, Cobâleni raionul Orhei. În rezervaţie sunt izvoare, stânci calcaroase, peșteri conservate pentru exploatare. În defileul rezervaţiei se cuibărește vulturul pescar, iar pe apa Nistrului trăiesc peste 100 de lebede frumoase și care sunt atracția cea mai mare.

Rezervaţia silvică Vâşcăuţi”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 24 ha, ocolul silvic Susleni, Vâşcăuţi, raionul Orhei.

Rezervaţia Peisajeră „Pohrebeni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 1049 ha, raionul Orhei între satele Pohrebeni şi Voroneţ, ocolul silvic Pohrebeni.

Rezervaţia Peisajeră „Trebujeni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 500 ha, raionul Orhei între satele Furceni şi Trebujeni, ocolul silvic Susleni, Jeloboc-Furceni. Peisajul poate fi descris: versanţi stâncoşi a râului Răut şi afluenţii lui, râurile Draghinici şi Ivancea, parţial împăduriţi. Peşteri, grote, monumente de cultură, locuri pitoreşti.

 



Prima pagină  »  DESCOPERĂ ORHEIUL  »  Potențial turistic

ORHEI ÎN IMAGINI
Vezi galeria foto
Ultima actualizare: Marți, 24 octombrie 2017
© 2017 Primaria orașului Orhei - Republica Moldova
Toate drepturile rezervate

 

PAGINA ÎN SUS

Total vizitatori unici: 63585   Total ieri: 1428   Total azi: 533